Când reîncepe școala, revine întrebarea matinală: ”Eu ce îmi iau astăzi la pachet?”. Aceasta se alătură șirului: ”Cu ce mă îmbrac?”, ”Unde îmi sunt pantofii X?”, ”Unde îmi este caietul de…?”. Și lista ar mai putea continua mult și bine, căci nouă, părinților, ne este dat să auzim muuuulte încă de la primele ore ale dimineții. Însă pentru a avea copii independenți, trebuie să îi îndemnăm să ia decizii cât mai devreme în viață. Cele legate de rutină sunt primele, iar alimentația sănătoasă este un exercițiu pentru toată viață. Dar dacă deprindem bazele din copilărie, ne descurcăm mai ușor în viața de adult. Așa că educarea gusturilor și a alegerilor potrivite din punct de vedere culinar sunt daruri de preț pentru micuții noștri.
Corpul are nevoie de hrană echilibrată, fără restricții, dar în cantități potrivite vârstei și gradului de efort depus. Noi, adulții, suntem conștienți de beneficiile alimentației sănătoase, bogată în nutrienți buni și vitamine. Copiii însă nu au capacitatea cognitiva suficient dezvoltată pentru a face asemenea asocieri. Ne dorim să îi orientăm și să le oferim alternative corecte, însă mulți copii vor prefera alimentele dulci, gustările “pe fuga” sau “ronțăielile”. De ce se întâmplă asta, ne explică în acest articol OrDeLi psihologul Simona Retea și manager al programului Sănătos de mic, dezvoltat de Asociația SAMAS.
”Predispoziție pentru dulce există pentru că primul gust la care copiii au acces este laptele matern, iar acesta este dulceag. Pe de altă parte, este nevoia lor de energie mult mai mare decât a adulților. Instinctiv, ei au nevoie de alimente care susțin apetitul pentru explorare. Din acest punct de vedere, legume au un aport scăzut.”
De ce dau copiii legumele la o parte din farfurie?
Legumele sunt date la o parte de către copii din pricina gustului lor amărui, o caracteristică notabilă în special în cazul verdețurilor și a cruciferelor. Capacitatea celor mici de a sesiza gusturile amare este mai mare decât în cazul adulții. În natură, gustul amar este semn de otrăvire și potențială toxicitate. De aceea, animalele sălbatice adoptă noi surse de hrană gustând puțin câte puțin, progresiv și așteptând apoi o perioadă consistentă pentru a verifica efectele avute asupra corpului. Numai după ce se conving că este o sursă sigură, o introduc în dietă. Studiile au arătat că expunerea este de 10-15 ori. Oamenii acționează similar. De aceea, și pentru copii ar fi indicat ca fiecare nou aliment să fie testat de mai multe ori. 10-15 ori este un bun reper.
Recomandări. Cum antrenăm preșcolarilor obiceiuri alimentare sănătoase
- Stabilim unui program de masă pentru toată familia, ce va include chiar și gustările.
- Formăm unui obicei de familie, pe cât posibil, de a servi masa împreună. Alegem hrană sănătoasă pentru ca adulții/părinții să fie modele de urmat.
- Pe cât posibil, implicăm copiii în procesul de gătit. Înainte de a prepara hrana, le dăm ocazia să aleagă ce vor mânca, ghidându-i însă către alegeri sănătoase.
- Explorăm noi preparate culinare împreună cu cei mici. Experimentăm de 10-15 ori până fixăm obiceiul alimentar.
Psihologul Simona Retea mai spune că un alt motiv pentru care copiii ar putea să nu prefere legumele are legătură cu învățarea asociativă.
Dacă sunt obișnuiți să primească produse procesate, bogate în grăsimi și zahăr, ca un premiu sau o recompensă, ei vor asocia bomboanele și ciocolata cu imagini și emoții pozitive. Legumele însă nu au această șansă, așa că beneficiile lor pentru sănătate trebuie explicate constant.
Citește în continuare ce recomandă psihologul Simona Retea pentru încurajarea consumului diversificat, complex, conform porțiilor din piramida alimentelor.
—
Dacă ți-a fost de folos ce ai citit, intră și în cel mai mare grup cu idei de organizare din România (Diana Mihaila – Idei Organizare) și abonează-te la newsletter, pentru programe și oferte dedicate exclusiv membrilor.